Clinică.ro
Molarii permanenți sunt cei mai mari și mai robuști dinți din cavitatea bucală, fiind specializați pentru zdrobirea și mărunțirea alimentelor. Un adult are 12 molari permanenți – șase pe maxilarul superior și șase pe mandibulă.
Aceștia se împart în trei grupe: primii molari permanenți, molarii doi și molarii de minte (molarii trei). Forma lor este lată, cu mai multe cuspi și rădăcini puternice, adaptate pentru a suporta forțe mari în timpul masticației.
Dezvoltarea molarilor permanenți
Primii molari permanenți erup, de obicei, în jurul vârstei de 6 ani și mai sunt denumiți și „dinți de 6 ani”. Ei sunt extrem de importanți pentru dezvoltarea corectă a ocluziei, adică a mușcăturii. În jurul vârstei de 12 ani apar molarii doi, iar între 17 și 25 de ani pot erupe molarii de minte. În unele cazuri, aceștia din urmă nu apar niciodată sau rămân incluși în os.
Funcțiile molarilor permanenți
Molarii au un rol esențial în sănătatea orală și digestivă:
- Zdrobirea alimentelor – suprafața lor lată permite mărunțirea eficientă a alimentelor solide.
- Distribuirea forței masticatorii – rădăcinile multiple asigură stabilitatea și împiedică uzura excesivă a altor dinți.
- Menținerea alinierii dentare – molarii ajută la păstrarea formei arcadelor și la o mușcătură corectă.
- Susținerea structurilor faciale – poziția lor contribuie indirect la aspectul feței și la stabilitatea maxilarului.
Fiind supuși unei utilizări intense, molarii permanenți sunt predispuși la mai multe afecțiuni:
- Carii dentare – suprafața lor complexă, cu șanțuri și fosete, favorizează acumularea resturilor alimentare.
- Fisuri și fracturi – pot apărea din cauza mușcăturilor puternice sau a bruxismului (scrâșnirea dinților).
- Infecții pulpare – atunci când caria ajunge la nerv, este necesar un tratament endodontic.
- Molarii de minte incluși – aceștia pot provoca inflamații, dureri și chiar probleme de aliniere a celorlalți dinți.
Pentru a preveni problemele, specialiștii recomandă:
- Periaj de două ori pe zi, cu pastă de dinți cu fluor.
- Utilizarea aței dentare și a dușului bucal, pentru îndepărtarea resturilor dintre dinți.
- Sigilarea molarilor la copii și adolescenți, o procedură preventivă ce protejează suprafețele masticatorii împotriva cariilor.
- Alimentație echilibrată, cu un consum redus de dulciuri și băuturi acidulate.
- Vizite regulate la medicul stomatolog, pentru controale și igienizări profesionale.
În funcție de gravitate, tratamentele pot varia de la obturații simple (plombe) până la tratamente endodontice sau aplicarea de coroane dentare.
În cazurile în care un molar nu mai poate fi salvat, soluția este extracția urmată de implant dentar sau punte, pentru a restabili funcționalitatea și estetica danturii.
