Clinică.ro
Măseaua de minte este ultimul molar de pe fiecare arcadă, cunoscut în stomatologie drept al treilea molar. În mod normal, pot exista patru măsele de minte, câte una în fiecare colț al cavității orale, însă la unele persoane lipsesc una sau mai multe, fără ca acest lucru să fie o problemă. Sunt numite așa deoarece apar, de regulă, mai târziu decât ceilalți dinți, într-o perioadă în care organismul este deja matur.
Erupția măselei de minte: când apare și cum se simte
Erupția măselelor de minte se produce cel mai frecvent între 17 și 25 de ani, dar poate varia mult: unele persoane le au erupte complet la 16 ani, altele abia după 30, iar la unii rămân incluse în os toată viața.
În timpul erupției pot apărea disconfort, presiune în spatele ultimului molar, sensibilitate gingivală, roșeață sau umflare locală. Uneori durerea iradiază către ureche sau tâmplă, ceea ce poate crea confuzie cu o problemă ORL.
Dacă măseaua are spațiu suficient și erupția se face complet, fără inflamație sau carii, poate rămâne pe arcadă și poate funcționa ca un dinte normal. Problema apare frecvent atunci când spațiul este insuficient sau când măseaua erupe doar parțial, rămânând acoperită de gingie într-o zonă greu de igienizat.
De ce pot crea probleme măselele de minte
Măselele de minte sunt situate foarte posterior, ceea ce le face dificil de curățat corect. Din acest motiv, caria poate apărea mai ușor, iar inflamația gingiei din jur este frecventă. Când erupția este parțială, se poate forma un buzunar între gingie și dinte, unde se acumulează resturi alimentare și bacterii.
Rezultatul poate fi pericoronarita, o inflamație dureroasă, uneori însoțită de gust neplăcut, respirație urât mirositoare, ganglioni inflamați și dificultate la deschiderea gurii.
În plus, o măsea de minte poziționată incorect poate împinge molarul doi, favorizând carii între dinți, resorbții, sensibilitate sau înghesuiri. În cazuri mai rare, un dinte inclus poate fi asociat cu formarea unor chisturi în os, motiv pentru care monitorizarea radiologică este utilă.
Când se recomandă extracția măselei de minte
Extracția nu este obligatorie pentru toată lumea. Se recomandă atunci când există semne clare că măseaua de minte produce sau va produce probleme. Cele mai frecvente indicații sunt dureri repetate și inflamații (pericoronarite), carii profunde ale măselei de minte sau ale molarului vecin, infecții, abcese, pierdere de os în zona respectivă ori dificultate majoră de igienizare care duce la probleme recurente.
Extracția este luată în calcul și când măseaua este inclusă și poziționată nefavorabil, mai ales dacă există risc de afectare a dintelui al doilea molar sau dacă apar modificări pe radiografie. Uneori, ortodontul poate recomanda îndepărtarea măselelor de minte în planul de tratament, însă decizia se face individual, în funcție de spațiu, poziție și riscuri.
De ce se preferă uneori extracția mai devreme
La mulți pacienți, extracția la vârste mai tinere poate avea recuperare mai rapidă, deoarece osul este mai elastic, iar rădăcinile pot fi încă în formare. Totuși, nu există o regulă universală: decizia corectă se bazează pe consult, simptome și investigații imagistice, de obicei radiografie panoramică. Medicul evaluează raportul cu nervul mandibular (în special la măselele inferioare), gradul de incluziune și riscul de complicații.
Dacă ai dureri în spatele ultimilor molari, inflamații care revin sau carii greu accesibile, un consult stomatologic îți poate spune clar dacă măseaua de minte merită păstrată sau dacă extracția este soluția mai sigură pe termen lung.
